Previous PageNext Page

394. PARUS MONTANUS (P. atricapillus)

Cymry Titwr helyg.

Engl. Blak-capped Tit.

Norsk Granmeis.- gråmeis, furutita, furulus Buskerud, teta Ve., Buskerud, Telemark, hengetite Møre & Romsdal, tjeet N.Tr., speretit Nord.., beteta, synnavindstipa Troms.

Svensk Talltita.- talltita, talltitæ, altitæ, taljtjetæ, brotatetæ, snötetæ, titajs, täte, tetæ, tete, tjäka, tjek-sparv, tjet-sparv, tsärrtjetar, spittetjet, spitišekar, spititšekar, middags-sparv, hamptjetar, korvtsetæ, neting, gråmes, gråtita.

Nederl . Matkop.- swartkopmies wfries., zwartkopmees (other names are book.).

Deutsch Weidenmeise.- futzugägi VS: Saas-Almagell (imit.), zizigengele Tirol, zizigäg, bergmeisli, bergmeusi, schwarzköpfli DS, plattenmeise Harz, bammoas'n Steierm. [schilfsperling = Rohrammer, 437; rietmeise = Sumpfmeise, 396; rohrmeise = Bartmeise, 399]

Franç. Mésange boréale. (Mésange alpestre); mouainétta VD: Joux, monerétta VD: Jorat, mésange mounette (-) ð3.6.40..- muneghetta muntagnera, lardiera muntagnera Nice, guintse tita neir SR, larderette blanche Aoste, gez "b.VS", chèze dict. (imit.).

Prov. Sarrayé dé mountagno.

Ital. Cincia boreale.- montagnìBreno, parasciulin de munt Sondrio, parissola montagnera, parissola montagnina Rov., parissola montagnola Ven., cicighee montanare Cavalese, ciciché Piem.: Oulx, sisciché Valdieri, cicachè V.Camonica, Pontedilegno, Cane, ciciabè Chiari, zizighée Cavalese, peruzzola ghée Tesino, pissighee, pizaghé Primiero, spizaghé Fassa, pizzighéi TI: V.Onsernone, pizzaghèe TI: V.Maggia, pizzechèi TI: V.Verzasca, vuksakè, vucacà Luserna, carbonara gnèca (-), cilicchia gneca Marche, cilicchietta gneca Ancona (non greca),ciuina gnèca Bresc. ð5.20.5..- piansota Ver., pianzotta Bresc. (Ver. pianzer "piailler", ital. piangere "pleurer" d'après son chant plaintif), tèta nièr Valdesi, testanoura savojarda Piem., fratìBresc., fratina ð3.2.46..- moneghina Corteno ð3.6.44..-

R.Rom. Parüschla alpina.- zicagnè Sils, muongina Engad. ð3.6.44..

Roum. Pitigoi-de-munte.- chitigoi-de-munte Piatra-Neamt, chitigoi-de-munte Tarcâu, pitîgûs-de-munte Musca, pitigói-de-munte Mâlureni, pitigói-de-munte Câlugâreni, pitigoi-de-pâdure Mîneciu, Rîmnicu-V., chitigoi-de-pâdure Fâlticeni, pitigoi-sâlbatec (-), pitigoi-mic Vâdeni, chitigoi-mic(i)Barnar, pitigus-mic Lunca-Ampoitei, pitiganie-mica Oravita, Ticvaniu-Mica, pitigoi-cu-bârbutâ, pitigoi-cu-bârbitâPoiana-Tsapului (pour sa bavette), pitigoi-fumuriu Tulmis, bîzléti, bîzléte, pîzléte Tesila, pîzléte Trâisteni (de bîzîi "bourdonner", pour son cri particulier).

[pitigoi-puturos,pitigáie-puturoasâ = Pitiguscodat, 398; cocosel = Ochiuboului, 406]

Grec Vounopapaditsa.

Alb. Trishtili kokëzi.

Bulg. Matovoglav Siniger.

Sbc. Sjenica planinska.

Slk. Sýkora ciernohlavá.

Tch. Sýkora luzní.- cernohlávek [kozlík = Sýkora parukarka, 397]

Pol. Sikora czarnoglowka.- czarnoglowka.

Ukr. Gaïcka cornogolova. [puxljak = Xvostovka, 398]

Russe Burogolovaja gajcka.- gajcka, gajka (coll.), popok.

Lit. Šiauriné pilkoji Zylé.

Lette Pelèkà zilite.

Top Of Page