Previous PageNext Page

154. BURHINUS OEDICNEMUS

Cymry Rhedwr y moelydd.- chwibanogl y cerrig, y glinbraf (book).

Engl. Stone-Curlew.- curlew, hill curlew Suss., land-curlew Kent, land-whaup (-), stone-curlew (-), stone-plover Nhb., cullew Suff., clew Surr., kelue York. (not kelne),night curlew Rye, long-legged peewit Sarr., shriek-owl Suff. ð5.24.1..- night-hawk Suss. ð5.15.1..- whistling-plover, norfolk plover Nrf., Suff., sandpiper Suff., willie-reeve Nrf., Suff., Breckland, goggle-eyed plover Suff., thick-knee Nrf., Surr., Oxf., Suss., thick-kneed bustard Suss., bustard Nrf.

[collier,collier-jack = Curlew, 167]

Nederl. Griel.- griel, keutelgriel, scharluip, scharluup. [doorn kruiper etc. = Grasmus, 362]

Deutsch Triel.- triel, trieltrappe, thriel ð5.1.2..- gruel Bodensee, grüy, grüel, grill(e), griel, grieltrappe ð5.2.21..- plöh gliek! Anhalt (lockton), dreifuess LU, dickfuess DS: Niederamt, mattknillis Schlesien, dickknie, mattknitzel, langbein, pardel, steinpardel ð3.2.44..- äuger DS: Niederamt, eulenkopf (-), nachtschatte DS, de wille schaper Calvörde, ostvogel Ruppin, grünschnäbler, polurer (s. No. 161), gluut, gluth, klut (?), brachhuhn Samswegen, brachvogel Altmark verbreitet, Brand., brachlêfer Gödnitz, brakvagel, braakvogel, brachhennel, brachhühnle, erdbracher, sandhuhn, erdbracher, einsamer bracher, ackervogel, feldläufer, heidenhuhn, heidenpfeifer, steinwälzer.

[keilhaken,fastenschlyer = Grosser Brachvogel, 167; gluut et var. = Grünschenkel, 176]

Franç. Courlis de terre (Oedicnème criard).- courli de terre Char., D.Sèvres, Lorr., courli de gravier Loire, courli dei garrigos Toulon, courli Char., C.d'Or, Norm., courlic Anjou, Vienne, cornu Nemours, courliou Tarn., bourli, courliri Sav., courlouri Char., courillou M.et L., esquirouli Fréjus, courioulàyré Toulouse, tourlíRouergue, tourroulíCausses, galdit, galdric Rouss. (noms imit.), flaout Toulouse, flahut, flaüt Béarn., Bayonne (non flabut),hlaüt(a)Gers, flüita Bayonne, flòit(a), flòi Ldes, flèu, fliu Gasc.mar. ð5.4.5..- caticoulant région de Falaise ð5.9.5..- poule daurigny Guern. (= poule dorignéð3.2.51.5..- ostardeau dict., oustardo de mar Toulouse, troumpo-pastre, paoupo-terro Aveyr., capoun gardian Nice, prussien M.et L. (son œil jaune lui donne un regard sévère), arpenteur Norm., d'après sa manière de marcher, tròta Gasc.mar. (< trotter), hermi, hermi jaune D.Sèvres, hermière, hermeric Pic. (non hermerie),oiseau de saint-germer (-) < a.franç. et dial. ermi "terrain inculte", gr. eremos.

Prov. Courli deis garrigos.- esquirouli, torlé, terralet.

Cat. Torlit.- turlit, torlit, sorlit Cat., torlit girona, Empordà, S.Nazari, Canet, Barcarès (non tortil), estorlit Llofriu, esturlit Gir., estourlic La Bisbal, tiroril.lo (-), galdit Ross., galdric Ross., Conflent, Garrotxa, Alenyà, Nils, Pesillà, Forques (imit.), xibel.líBal., Petra, sebel.líMall., Manacor, Ferreries, sibil.líMen., xibil.1 Ciutadella, xebel.líMen., Llucmajor, Eix, seberlíVinaròs, xerverlit Eyvissa, xamarlit Gir., Garrotxa, samerlic Guimera, xamerli, xemerlit Cat., sabarlic Migjorn Gran, Vinarós, xamberlic Pla d'Urgell, Balaguer ð5.3.5..- mûsic de Faràs Besalû (Faràs est un hameau), alcorroch, alcorroç, alcorroz Albufera ð5.2.27..- xarlot d'ulls grocs, toro de garriga (-), alcaravà "pero segurament el copiaren (els diccionaris) dels diccionaris castellans" Alcover.

Basque Frankolin.- larre-oilo B.Pyr., larr-ollo AN, larroillo BN, atalarráB, atalar, larrate, larrantzar (larr = pâturage, friche). oihan-oilar, oihan-oilo (criard), txulunta, xulunta, autxulanta, auxulenta B (siffleur), pasaer aundi, frankolin aundi ð3.2.47..-

Esp. Alcaraván.- alcaraván Tener., Cord., Mal., Sev., Gran., Cádiz, Huelva, Cast., Sal., Zamora, Segovia, Valladolid, Palencia sureste, Guad., Toledo, C.Real., Teruel, Zarag., Léon: Villacidayo; Gal., caraván Tarazona, algaraván Zarag., Huesca, Léon: Villacidayo, escaraván S.Vicente de Alcántara, alguravão Extr.: S.Benito de la Contenda, alcarruão Gal.: T.de Beira Baixa app. ar. ð5.2.10..- carrancho Estr., carlanco (-) ð5.2.13..- terliz Nav., pedro ruíz Gran.: Loja, pedro-luíz, pero-luí Tener. (imit.), chorlito Murcia, Teruel, Almería, León, Zamora, francolin Gran. (ou País Vasco selon Bernis, 1994: 17) ð3.2.47..- pardal Can. ð3.2.44..- arrumí, gurrumío Sal., arrumir Sal. Segovia, Palencia, dormir Segovia ð3.2.55..- dorniel Segovia ð3.2.51.5..- pernileiro Gal., thollítha, thullíth litt.moz. (v. No. 161, ham.-sem.).

[gallarón = Sisón, 135; dormiton, dormilero = dormilón = Chotacabras, 251]

Port. Alcaravão.- alcaravão Port. rép., algriavão Monchique, algrubão, algravão, alocorão Bragança, alcarroubão Beira-Baxa, algoruvão, algruvão (-) < ar. ð5.2.10..- tirreli "chant du courlis de terre", perlui Esmoriz, pirolíA.Beira, Touça, pirolis, piroliz (imit.), galinha do monte, galinha do mato (-).

[sizão = Sis\o, 135]

Ital. Occhione.- ochione Rov., Marche, Pisa, occhione Tosc., ochialone Umbr., Marche, Lucca, Mass., occhialuni Pal., Sir., Mess., I.Pelagie, uciòn Rav., ución Pav., ucioun Carpi, uciù Bresc., ociòn, ociogrosso Ven., öcialù Vighizzolo, ogion Lomb., Valt., ugión TI, Pav., ugiö Crodo, ogiòun Mil., ogelon Lomb., Pav., testunoto de l'euggio grosso Gen. (pour ses gros yeux), öc de bo Loc., voli di bo Friuli, occhio di bove Taranto, Otr., V.Chiana, rostabòSpezia, stellabö TI, levròt, osel-levrot, levrotin, levrassöl Piem., gamba-levròt Piem., gambalavret b.Piem., legaràt V.Colla, usel legoràt Lomb., usel leguràt V.Maggia, legorot Berg., librazzinu Agrig., Sir., Catan., librazinu Modica, pour son gros oeil qui, avec la couleur du plumage n'est pas ans rappeler un lièvre; cf. ucellolepre Butor, 125, qui a également des yeux proéminents. La combinaison gambalevròt est une allusion à sa manière de courir à la dérobée comme un lièvre, la tête basse et le dos voûté, ainsi qu'à sa manière de se tapir, la tête sur le sol. lèppere de ardzola Sard.: Log., lèppuri di argola Campid. (argolai = ciarlare, chiacchierare; ardzola et argola "plancher où l'on bat le grain," également parce qu'il grince ð5.2.54..- türli, terli, terlìc Bresc.: Borgopile, terlìs Castenedolo, starlis Vignale, sterlisg Mod., Bol., terluc, tarluc, starluc Piem., arlü, arlüron Novi Ligure, tarlû, tarlurû, arlû, arluròt b.Piem., tarlino (-), tallurino Sen., Maremma, V.Chiana, turdino Saline, Barletta, turlìBari, Otr., Lecce, turlì di terra Bari, turlín, turlía, turlíta Brindisi, turlida Otr. (cf. gr.), turlizza Lecce, ciurlíParm., cirruli Mod., ciurloi, ciurlon Rimini, ciurlu Sic.: Mazara, ciorlèc, corlic, corlèc, corlé, curlé, ciarlóng Montichiari, corlöc Bresc.: Leno, Ghedi, cerluc b.Pinerol., curlè, curlué, cióral Rav., ciurluvè Romg., ciurluré Cal., cirlurré Cos.: S.Marco Argentano, ciurluì, ciurlovìRoma, chiurluìMarche, ciurlicón Pad., Trev., corlicôn Bell., orlicon Ver., zurlicon Trev., zurruliota, ciurliu, ziriolu Sard., tsurliu, tsiriolu, tsurrulíu Campid., currulíu Sard., tiridu, tiriölu Log., turruliu Catan., turruvíu Catanz., ReggioC., sciurri I.Pelagie, ciurriu Sic.: I.Favignana, cirriu Catan., Sir., ciurruvíu Castelb., Trapani, Petralia, I.Favignana, ciurluviu Terran., ciurluviuni Agrig., ciurlaníu Sic., cerruviu I.Eol., cirrivíu Sic. ð5.2.4. et 5.2.5.- chiurrindòCatanz., circiu Modica, turrotu Cal., culugioni de terra, curlingioni de terra Sard., culurzòne de derra Sard., crulizoi e dèrra Sard.: S.Gavino.- pivaroòVen., Trent., pivieron Poles., pivliron Mod., pivierù Verolanuova, piveraz Bol., piviér gros Montichiari ð5.23.7..- clame ploè Friuli: Udine ð5.11.4..- pogiaròn Ven. ð5.23.13..- strillone (-) ð5.1.2..- regino, varegino Fior. ð5.2.54..- carriniedd Bari ð5.2.10..- carvánu Pantelleria (résidu sémitique), couratoun, scouratoun Piem., scouvratoun Lomb., scuraton Lug., scoraton Pav., scüratô Vigevano, scuriatùn Gen., scuratagéri b.Piem., curridù Spezia, coridûr, coridurìRoccafranca, corrione Fior., curiròn Rav., corrisodo Bient., Sen., Maremma; cet oiseau préfère courir plutôt que de s'envoler. postiglion, staffier Ver., duriàt, durigàt Friuli (doré) ð3.2.51.5..- breccialotto V.Chiana ð3.2.38..- griSun Lig.: Casesoprana, grizeloun Spezia ð3.2.27..- francolino Ustica, francolinu Trapani, I.Pelagie, frangolino I.Pelagie ð3.2.47..- teston b.Piem., testún Gen., testagrossa Sir., caponessa Anc. ð4.4.22.3..- massuco Spezia ð4.7.5..- martinàz Parm., martinellone Fucecchio, pernis de prad Friuli, pita salvai Piem., pudda areste Campid., pudda media Sard. (mediu = matto, sbalordito), còu(? )Friuli.

[prataiola,puddaaresti = Gallina prataiola, 135]

Roum. Pasarea ogórului.- pasarea ogórului, ploer ochios, fluerár ochios (-), mitropolit Oltenitâ, Tâmâdâu, formé de polit, nom imit., auquel on a accolé mitro par humour, mitropolit étant un titre ecclésiastique. turlie, ploiér-mare, fluerár-mare.

Grec Petrotrilída.- turlí(-), turliti, turlís Cythère, turlída Cycl., trulída, petrotoûrli (-), troulourída tis gis Chypre, siflíuras Syros ð5.3.4.. fónaklas ð5.8.2..

Alb. Gjelaci symadh. ("coq à gros yeux").

Bulg. Savook Dzdosvireç.- turilik.

Sbc. Cukavica potrk.- todoriçRogot, livadar(ka); prilivka sln. (des prairies), kapun Dubrovnik ð4.4.22.3..- nodjini potrk, çurlin, çurlija, Surlija, curlikavac, culkavica, djurlikovac.

[potrk = Outarde, 135]

Tch. Dytík.- dytík, dêdík, dropík, Snaps.- tlustonoh (trad. du nom sc.).

[bêlorit = Bêlorit, 349; rybníkarka = Racek chechtavý, 90]

Slk. Leziak.- leziak ð5.12.3..- lelk ð5.12.1..- rulík, kulich.

Pol. Kulon.- kulon, rurant ð5.30..- grubopietëk, siewka grubonóg, czajka grubonóg.- kulit sorabe: Klittner, przewalik h.sor.

Ukr. Lezen'.- lezen' ð5.12.3..- skyrgun' ð5.2.35..

Bielor. Paljany Kulik.- paljany kulik Minsk, kulik Recisk. Poles'e.

Russe Avdotka.- avdotka (attribué aussi à la Barge, 169) ð5.18.5..- leSin, lezanka, lezenok ð5.12.3..- skyrgun, paljanik, paljanik golaxvoscik.

Lit. Storkulnis. (trad. du nom sc.).

Iran Càx-loq.- càx-loq, càxruq < turc caxruk.- baxxa hubàra < turc, D 1041.- karwan, karwanak, karvànak, kàrvànak < ar. (et certainement pas de kacal "chauve" - Schapka), xubina, cikarna, jigrana, jigranah, jigarnah ("sorte de grue") ð5.3.3.1..

Arm . Avdotka. (empr. au russe).

Turc Tokat.

Georg. Tvalckhetiya. ("gros yeux").

Eg. Karawàn sahràwii.garawàn Bédouin Ma'aza.

H.Sem. karwan Rub-al-khali, kruwàn Palest., karawán, kirwan Eg., keruan Tun., kairuan, kiruna Alg., karuan Mar.n., mot signifiant "le criard" ð5.2.10..- korrecet Sah. maghr. ð5.2.27.. burhan, burhanid Arabie, lail Eg. (nocturne), bu-aark Rio de Oro.

Hebr. Karvan.

Malte Tellerita.

Top Of Page